Pe 14 ianuarie, creștinii ortodocși de stil vechi îl cinstesc pe Sfântul Vasile cel Mare, una dintre cele mai mari personalități ale creștinismului, considerat protector al familiei, al copiilor și al belșugului. Ziua sa este legată, în mod tradițional, de începutul Anului Nou pe stil vechi și de una dintre cele mai vii sărbători populare din spațiul românesc.
Sfântul Vasile a trăit în secolul al IV-lea și a fost arhiepiscop al Cezareei Capadociei, un mare teolog și un apărător neobosit al credinței. A rămas în istorie nu doar prin scrierile sale, ci și prin activitatea socială impresionantă: a înființat spitale, aziluri și cantine pentru săraci, fiind considerat un pionier al asistenței sociale creștine.
În tradiția populară, Sfântul Vasile este văzut ca un „sfânt al belșugului”, iar ziua lui este marcată de urări, colinde și jocuri rituale menite să aducă noroc și prosperitate în noul an. Copiii și tinerii merg cu Sorcova și cu Plugușorul, vestind un an bogat, cu sănătate și roade bune.
Unul dintre cele mai spectaculoase obiceiuri este „Uratul”, când cete de flăcăi colindă gospodăriile, iar sunetul clopoțeilor, pocnetul biciului și ritmul tobelor sunt menite să alunge spiritele rele și să „trezească” anul nou la viață.
Pentru mulți moldoveni, Sfântul Vasile nu este doar o sărbătoare religioasă, ci și un moment de reîntâlnire a comunității, de păstrare a tradițiilor și de reafirmare a legăturii cu rădăcinile. Într-o lume tot mai grăbită, această zi amintește că începutul de an nu înseamnă doar calendar, ci și binecuvântare, generozitate și speranță.