Republica Moldova se confruntă cu o criză demografică ce pune presiune pe actuala structură teritorial-administrativă. În timp ce populația din unele sate s-a redus la jumătate în ultimele trei decenii, numărul de funcționari din primării a rămas neschimbat, atrag atenția experții.
Demograful Valeriu Sainsus susține că banul public este folosit ineficient pentru menținerea unor administrații locale în sate care abia mai numără câteva sute de locuitori. „Restructurarea teritorial-administrativă ar eficientiza administrația. Dacă vor fi mai puțini funcționari, o parte din resurse ar putea fi redirecționate către grija față de cetățean. Recensământul din 2024 arată că aproape 300 de sate sunt devastate și riscă să dispară”, a declarat Sainsus.
De cealaltă parte, Viorel Furdui, directorul executiv al Congresului Autorităților Locale din Moldova, avertizează că reformele nu trebuie să fie motivate exclusiv de cifre. „Nu neapărat cele mai radicale modele ar aduce eficiență sau îmbunătățirea serviciilor. Experiența altor țări, precum Georgia sau Albania, arată că reformele teritoriale nu au generat economii. Există soluții alternative: cooperarea intermunicipală, amalgamarea voluntară sau delegarea unor servicii”, a subliniat Furdui.
Datele oficiale arată că, în ultimul deceniu, populația Republicii Moldova a scăzut cu aproape 400 de mii de persoane. Cele mai afectate raioane sunt Ocnița, Leova, Briceni și Cantemir, unde numărul locuitorilor a scăzut cu aproximativ 30%. Singura excepție rămâne municipiul Chișinău, care a înregistrat o creștere demografică de 16,8%.